Informatii disponibile pe Prospect Medicament au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale. Va sfatuim, ca pe langa prospect Medicament sa consultati fie medicul. Gasiti medicamente cautand fie dupa denumirea acestora(campul medicament), fie dupa indicatiile lor (problema medicala pentru care se recomanda - campul prospect).

Compozitie

Comprimate continand 0,010 si respectiv 0,040 g propranolol; fiole a 5 ml cu 5 mg propranolol clorhidrat.

Forma de prezentare

Flacoane cu 50 comprimate a 0,010 g. Flacoane cu 50 comprimate a 0,040 g. Cutii cu 5 fiole a 5 ml.

Indicatii, mod de administrare si posologie

Posologia este variata, in functie de indicatii si de varietatea raspunsului individual. In cele mai multe cazuri tratamentul incepe cu doze mici, care se cresc progresiv pana la obtinerea raspunsului terapeutic dorit. In general, 0,010-0,040 g de 3-4 ori pe zi. Copii: H.T.A.: 1mg/ kg corp/ zi in mai multe doze, pana la 2-4 mg/kg corp/zi. Aritmii, feocromocitom, tireotoxicoza: 250-500 mcg/kg corp x 3-4 adm./zi. Migrena: (copii sub 12 ani) 20 mg x 2-3 adm./zi. La copii la care este necesar tratamentul i.v., se pot administra 25-50 mcg/kg corp injectandu-se lent si cu o monitorizare corespunzatoare; aceasta doza poate fi repetata de 3-4 ori pe zi. Adulti: Afectiuni cardiace: angina pectorala ( de fort, instabila, angor intricat); 40 mg x 2-3 adm./zi, crescandu-se la intervale saptamanale pana la 120-140 mg/zi, maximum 320 mg/zi; prevenirea secundara a infarctului miocardic: in zilele 5-21 post-infarct 40 mg x 4 adm./zi timp de 2-3 zile apoi 80 mg x 2 adm./zi pana la maximum 180-240 mg/zi in mai multe prize; aritmii cardiace: fibrilatie si flutter atrial (in asociere cu digitalice imbunatateste raspunsul ventricular), tahiaritmii cu extrasistole atriale (prolaps de valva mitrala) si ventriculare, extrasistole ventriculare simptomatice, sincopa; 30-160 mg/zi pana la maximum 320 mg/zi in mai multe prize. In tratamentul de urgenta al aritmiilor cardiace, Propranolol se poate administra i.v. lent, o doza de 1 mg intr-un minut, repetata daca este necesar la fiecare 2 minute pana la o doza totala maxima de 10 mg (la pacientii constienti) si 5 mg (la pacientii sub anestezie); pacientii trebuie monitorizati cu atentie. Hipertensiune arteriala: medicament de electie la pacienti tineri, cu nivele plasmatice crescute de renina, in asociere cu diuretice; hipertensiune indusa de sarcina, anevrism aortic disecant; hipotensiune posturala; initial 40-80 mg x 2 adm./zi, ulterior se creste pana la 160-320 mg/zi, maximum 640 mg/zi. Nu se utilizeaza pe cale i.v. in urgentele hipertensive. Hipertiroidism: eficace pe palpitatii, tremor, anxietate; util in tratamentul preoperator, in tireotoxicoza neonatala; 10-40 mg x 3-4 adm./zi. In tireotoxicoza si crize tirotoxice, poate fi necesara administrarea i.v., 1 mg intr-un minut, repetat la un interval de 2 minute, pana la obtinerea raspunsului sau pana la o doza maxima de 10 mg (la pacientii constienti) si 5 mg (la pacientii sub anestezie); pacientii trebuie monitorizati cu atentie. Feocromocitom: in asociere cu un alfa-adrenolitic (tolazolina sau fenoxibenzamina); util in tratamentul preoperator; 60 mg/zi timp de 3 zile preoperator in asociere cu alfa-blocant; daca tumora este inoperabila, se poate face tratament prelungit cu 30 mg/zi. Stenoza subaortica hipertrofica: medicamentul de prima alegere, producand ameliorari subiective si functionale, dar neinfluentand mortalitatea; 10-40 mg x 3-4 adm./zi. Hipertensiune portala: tratamentul profilactic al sangerarilor eso-gastro-intestinale, prevenirea recidivelor hemoragice; 40 mg x 2 adm./zi pana la maximum 160 mg x 2 adm./zi. Migrena: tratament profilactic, in doze crescande pana la obtinerea remisiunii; se poate asocia cu amitriptilina; 40 mg x 2-3 adm./zi, se poate creste la intervale saptamanale pana la 160-240 mg/zi. Tremor: eficace in special la pacienti de peste 60 de ani (tremor esential); se poate asocia cu primidona; 40 mg x 2-3 adm./zi, se poate creste la intervale saptamanale pana la 160-320 mg/zi. Anxietate: in reactii acute de stres, in special cu manifestari de anxietate somatica; util in tulburari de sevraj de benzodiazepine si opioide sau alcool (blocheaza semnele de delirium tremens); 40 mg/zi pana la 40 mg x 2-3 adm./zi. Intoxicatie: hipotensiune (se administreaza izoproterenol), bradicardie si cresterea intervalelor PQ si QRS (se administreaza atropina, glucagon), convulsii, depresie. Exista mari diferente de doze intre calea orala si cea injectabila i.v. Este util ca in timpul injectarii Propranololului sa se urmareasca tensiunea arteriala si traseul electrocardiografic. In cazurile in care frecventa cardiaca scade sub 45-50/minut, se va administra atropina 1/2 mg.

Contraindicatii

Astm bronsic, bronsita astmatiforma, insuficienta respiratorie cu bronhospasm; insuficienta cardiaca congestiva (neasociat cu digitalice); bradicardie sinusala; bloc atrioventricular; hipertensiune arteriala pulmonara severa; hipoglicemie (la diabetici trebuie reduse dozele de insulina sau de hipoglicemiante orale); acidoza metabolica; insuficienta renala; in insuficienta hepatica se administreaza dupa ajustarea dozelor; tulburari ale metabolismului lipidic.

Reactii adverse

Majore: insuficienta cardiaca, bloc atrioventricular, bronhospasm. Altele: bradicardie, hipotensiune arteriala, fenomene Raynaud, claudicatie intermitenta, neuropatii periferice, tulburari gastrointestinale (greata, voma, diaree, constipatie, dureri abdominale), oboseala, tulburari ale somnului, depresie, hiperlipidemie. Dupa administrare prelungita, Propranololul nu se va intrerupe brusc, datorita efectului de "rebound" putand aparea exacerbari ale anginei - cu instalarea infarctului miocardic acut - pana la moarte subita.

Interactiuni medicamentoase

Fenitoina, rifampicina, fenobarbitalul, fumatul ii cresc biotransformarea hepatica, reducand concentratiile plasmatice; cimetidina, ranitidina, hidralazina, progestativele ii cresc biodisponibilitatea; efectul antihipertensiv este contracarat de indometacin si alte antiinflamatorii nesteroidiene; administrarea concomitenta a Propranololului cu blocanti ai canalelor de calciu poate precipita aparitia unui bloc AV total - se evita asocierea; asocierea cu clonidina, metildopa, IMAO poate produce hipertensiune - se evita asocierea.

Actiune farmacoterapeutica

Propranolol este un blocant neselectiv al receptorilor beta-adrenergici (beta1 si beta2), inhiband competitiv efectul catecolaminelor la nivelul acestora. Actioneaza pe inima cu un tonus simpatic crescut (stres, efort, fumatori) producand bradicardie si scaderea fortei de contractie a miocardului, precum si diminuarea travaliului cardiac si a nevoilor sale metabolice (intarzie aparitia durerii si creste toleranta la efort), reduce excitabilitatea miocardica si frecventa depolarizarii centrilor ectopici si conductibilitatea atat intraatriala cat, mai ales, la nivelul nodului A.V. (creste perioada refractara - efect antiaritmic). Initial creste rezistenta periferica, ulterior, prin continuarea tratamentului aceasta scade (efectul se instaleaza lent: una pana la 6-8 saptamani), reducand presiunea arteriala sistolica; reduce hipertensiunea portala, fiind util in profilaxia hemoragiilor digestive din ciroza hepatica; potenteaza vasodilatatia coronariana indusa de nitroglicerina. Absorbtie foarte buna digestiva, metabolizare hepatica de prim pasaj; actiunea preparatului persista 4-6 ore, avand un peak plasmatic la 1-2 ore. Propranolol se elimina metabolizat prin urina.

Conditii de pastrare

: La adapost de lumina si umiditate. Valabilitate: 3 ani de la data fabricatiei.


Indicatii

Angina de piept, indeosebi angina cronica stabila (ca tratament de fond) si pentru profilaxia pe termen lung dupa perioada acuta a infarctului miocardic; aritmii cardiace supraventriculare si unele tahiaritmii digitalice; cardiomiopatie obstructiva; hipertensiune arteriala esentiala, mai ales forme cu circulatie hiperkinetica si debit cardiac crescut, forme cu hiperreninemie sau asociat hipopresolului si nefrixului; profilaxia migrenelor; tireotoxicoza; inaintea si in timpul interventiilor chirurgicale pentru feocromocitom (se asociaza obligatoriu un blocant alfa-adrenergic, de exemplu tolazolina); stari anxioase (mai ales cand predomina tulburarile cardiace), tremor esential; pentru profilaxia hemoragiilor digestive la cirotici (cu exceptia insuficientei hepatice severe, cu icter, ascita mare, encefalopatie).

Contraindicatii

Insuficienta cardiaca necontrolata, soc cardiogen, bloc atrio-ventricular (fara pacemaker electronic), fenomene Raynaud, bradicardie marcata (sub 55/minut), astm bronsic, bronsita spastica, hipoglicemie, acidoza metabolica (de exemplu la diabetici), prudenta sau se evita in timpul sarcinii si alaptarii. Propranololul poate creste periculos efectul deprimant circulator al anestezicelor generale (se intrerupe cu 48 de ore inainte de interventiile chirurgicale sau, daca nu este posibil, se injecteaza 1-2 mg atropina ca medicatie anestezica); nu se asociaza cu verapamil si cu orice medicament care deprima miocardul (chinidina, procainamida, lidocaina); mascheaza simptomele vegetative ale hipoglicemiei provocate de insulina sau sulfamide antidiabetice (risc de supradozare); efectul hipotensiv al propranololului este crescut de guanetidina, reserpina si diuretice; stimularea alfa-adrenergica (prin noradrenalina, adrenalina etc.), sub propranolol poate provoca vasoconstrictie periculoasa; toate aceste asocieri medicamentoase impun prudenta; propranololul impiedica efectele izoprenalinei (bronhodilatin) si altor stimulente beta-adrenergice. Propranololul (in administrare sistemica) figureaza pe lista substantelor dopante (este interzis la sportivi).

Reactii adverse

Greata, voma, diaree sau constipatie, senzatie de rece in extremitati, sudoratie, insomnie, cosmaruri, oboseala, stare depresiva, cefalee, fotofobie, interferarea functiei sexuale (diminuarea capacitatii de reactie); rareori purpura, dispnee, halucinatii vizuale, parestezii. Agraveaza insuficienta cardiaca, favorizeaza blocul atrioventricular, poate provoca bronhospasm, agraveaza tulburarile circulatorii periferice; administrarea indelungata poate determina modificari nefavorabile ale lipidelor plasmatice (cresterea colesterolului, LDL si a trigliceridelor). Intreruperea brusca a tratamentului prelungit poate provoca, mai ales la bolnavii cu angina pectorala severa care au raspuns bine la beta-blocante, agravarea anginei, infarct de miocard, aritmii ventriculare (doza de propranolol trebuie redusa treptat). In caz de hemoragie digestiva riscul prabusirii circulatorii poate fi crescut.

Mod de administrare

In angina pectorala si hipertensiunea arteriala se incepe cu 40 mg de 2 ori/zi si se creste progresiv, dupa nevoie ñ doza obisnuita este de 80 mg (2 comprimate a 40 mg) de 2 ori/zi, uneori sunt necesare doze mai mari (320 mg/zi); pentru tratamentul de durata al infarctului (dupa 5-20 zile de la episodul acut) se administreaza 2-3 zile cate 40 mg de 4 ori /zi, apoi 80 mg de 2 ori/zi; in aritmii, hipertiroidism, migrene, tremor, 10-40 mg de 2-3 ori/zi; pentru prevenirea recidivelor hemoragiei digestive la cirotici se incepe cu 20 mg de 2 ori/zi, crescand doza cu prudenta, dupa nevoie; pentru controlul dozei se urmareste pulsul, care nu trebuie sa scada sub 60/minut in repaus.

Actiune farmacoterapeutica

Blocant beta-adrenergic, cu actiune chinidinica slaba; nu are actiune simpatomimetica intrinseca, nu este cardioselectiv. Antiangios si antiaritmic prin blocare beta-adrenergica; inlatura influentele cardiostimulatoare simpatice si catecolaminice si diminueaza raspunsul inimii la efort, micsoreaza consumul de oxigen al miocardului, suprima focarele de automatism ectopic si procesul de reintrare, protejeaza fata de aritmii, ischemia miocardica si infarct; deprima forta de contractie a inimii si scade debitul cardiac, intarzie conducerea atrio-ventriculara (efectul deprimant miocardic are si o componenta chinidinica). Antihipertensiv prin diminuarea debitului cardiac, inhibarea secretiei de renina si prin actiune centrala.


Forma de prezentare

Produs natural obtinut dintr-un amestec de plante medicinale, conditionat sub forma de comprimate. Flacon cu 40 comprimate.

Compozitie

Xanthium spinosum, Calendula officinalis, Lamium album, Symphytum officinalis, Betula verrucosa.

Actiune terapeutica

Principiile active vegetale din amestecul de plante medicinale din compozitia produsului actioneaza la nivelul aparatului genitourinar, ca antiinflamator, anticongestiv, antitumoral si epitelizant in adenomul de prostata, diuretic si dezinfectant renal, antispastic.

Indicatii terapeutice

Adenom de prostata, prostatita cronica, cistite.

Contraindicatii

Nu se cunosc.

Mod de administrare

Intern: Adulti: cate 2-3 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 30 zile (inainte de masa), apoi un comprimat de 3 ori pe zi, 60 zile. Se recomanda regim hiposodat, cu evitarea condimentelor, alimentelor si bauturilor fermentate, a bauturilor bogate in taninuri si care contin conservanti.


Forma de prezentare

Cutii cu 14 si 28 de tablete, fiecare tableta continand 5 mg finasterid.

Indicatii

Proscar este indicat in tratamentul si controlul adenomului de prostata pentru a produce regresia prostatei marite de volum, imbunatatirea drenajului urinar si atenuarea simptomelor asociate cu adenomul de prostata.

Posologie si mod de administrare

Doza recomandata este de un comprimat de 5 mg zilnic, inainte sau dupa ingestia de alimente. Desi se pot observa si ameliorari rapide, este necesara o perioada terapeutica de cel putin 6 luni pentru a aprecia daca s-a obtinut un raspuns favorabil. Posologia in insuficienta renala: Ajustarea dozelor nu este necesara la pacienti cu insuficienta renala de diferite grade (clearance de creatinina scazut chiar pana la 9 ml/min) deoarece studiile de farmacocinetica nu au aratat vreo schimbare in eliminarea finasteridului. Posologia la varstnici: Nu este necesara ajustarea dozelor, desi studiile de farmacocinetica au indicat o eliminare a finasteridului intrucatva redusa la pacientii peste 70 de ani.

Contraindicatii

Proscar nu este indicat la femei si copii. Proscar este contraindicat in urmatoarele situatii: Hipersensibilitate la oricare dintre componentele acestui produs; sarcina - folosirea la femei atunci cand ele sunt sau pot prezenta potential de a fi gravide (vezi Precautii: Sarcina si expunerea la finasterid - risc pentru fetii de sex masculin).

Precautii

Generale: Avand in vedere ca este posibil ca raspunsul favorabil la Proscar sa nu se manifeste imediat, pacientii cu volum urinar rezidual mare si/sau flux urinar sever diminuat trebuie monitorizati cu atentie pentru uropatie obstructiva. Cancerul de prostata: Atat inainte de initierea terapiei cu Proscar cat si periodic dupa aceea, se recomanda ca pacientii sa fie supusi tuseului rectal precum si altor examinari pentru depistarea unui eventual cancer de prostata. ASP este folosit din ce in ce mai mult pentru detectarea cancerului de prostata. In general o valoare initiala a ASP >10 ng/ml (Hybritech) impune continuarea investigatiilor si eventual biopsia; la o valoare a ASP intre 4 si 10 ng/ml este bine ca investigatiile sa fie continuate. Medicul trebuie insa sa stie ca o valoare initiala a ASP < 4 ng/ml nu exclude cancerul de prostata. Finasteridul duce la o scadere a concentratiilor serice ale ASP chiar si in prezenta cancerului de prostata (vezi interactiuni cu testele de laborator). In evaluarea valorilor ASP trebuie tinut cont de scaderea acestora la pacientii cu adenom de prostata tratati cu Proscar, scadere care nu exclude posibilitatea existentei unui cancer de prostata concomitent. Orice crestere sustinuta a nivelurilor ASP la pacientii tratati cu finasterid trebuie atent evaluata, luandu-se in considerare inclusiv posibila lipsa de complianta la tratamentul cu Proscar. Nu s-a demonstrat inca nici un beneficiu clinic la pacientii cu cancer de prostata tratati cu finasterid. In studii clinice controlate la pacienti cu adenom de prostata, finasteridul nu a scazut rata depistarii cancerului de prostata. Interactiuni cu testele de laborator: Concentratiile serice ale ASP se coreleaza cu varsta si cu volumul prostatei pacientului, iar volumul prostatei se coreleaza cu varsta pacientului. Atunci cand se apreciaza valorile ASP trebuie avut in vedere faptul ca in general concentratiile ASP scad la pacientii tratati cu Proscar (vezi Precautii, Cancerul de prostata). La majoritatea pacientilor se observa o scadere rapida a ASP in primele luni de tratament, dupa care nivelurile ASP se stabilizeaza la o noua valoare care este aproximativ la jumatatea celei de dinainte de inceperea terapiei. Aceasta scadere este de asteptat indiferent de valoarea initiala a ASP, desi ea poate prezenta variatii individuale. De aceea, la un pacient tipic tratat cu Proscar timp de cel putin 6 luni, valorile ASP trebuie dublate pentru a le compara cu valorile fiziologice ale barbatilor netratati. S-a constatat o suprapunere considerabila a nivelurilor ASP intre barbatii cu si cei fara cancer de prostata. De aceea, la barbatii cu adenom de prostata, valorile ASP cuprinse in limite fiziologice nu exclud un cancer de prostata, indiferent daca pacientul este sau nu in tratament cu finasterid. Pe baza unei comparatii intre concentratiile ASP la barbatii diagnosticati cu cancer de prostata in timpul administrarii de Proscar (n=10) si cele ale barbatilor nediagnosticati cu cancer de prostata in timpul administrarii de Proscar, se poate afirma ca tratamentul cu Proscar nu impieteaza capacitatea ASP de a diferentia adenomul de prostata de cancer. Folosirea in pediatrie: Proscar nu este indicat la copii. Nu s-au stabilit inca siguranta si eficienta in cazul administrarii la copii.

Sarcina si alaptare

Sarcina: Proscar este contraindicat a fi folosit la femei atunci cand ele sunt sau pot prezenta potential de a fi gravide (vezi Contraindicatii). Datorita capacitatii inhibitorilor de 5-alfa reductaza de a inhiba transformarea testosteronului in dihidrotestosteron, aceste medicamente inclusiv finasteridul, pot provoca anomalii ale organelor genitale externe ale unui fat de sex masculin atunci cand se administreaza unei femei gravide. Expunerea la finasterid - risc pentru fetii de sex masculin: Tabletele de Proscar sfaramate sau rupte nu trebuie manipulate de femei care sunt sau pot prezenta potential de a fi gravide, datorita posibilitatii de absortie a finasteridului si a riscului consecutiv pentru un fat de sex masculin (vezi Sarcina). Mame care alapteaza: Proscar nu este indicat la femei. Nu se cunoaste daca finasterid este excretat in laptele uman.

Interactiuni medicamentoase

Nu au fost identificate interactiuni cu importanta clinica. Proscar nu pare sa afecteze semnificativ sistemul enzimatic de metabolizare a medicamentelor legat de citocromul P450. Compusii cu care s-au facut teste pe oameni au inclus propranololul, digoxina, gliburidul, varfarina, teofilina si antipirina. Alte tratamente concomitente: Desi nu s-au efectuat studii legate de interactiuni specifice, in studii clinice Proscar a fost utilizat concomitent cu inhibitori de enzima de conversie a angiotensinei, alfa-blocante, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, nitriti utilizati in boli coronariene, diuretice, antagonisti H2, inhibitori de HMG-CoA reductaza, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), chinolone si benzodiazepine, fara dovezi de interactiuni adverse semnificative clinic.

Reactii adverse

Proscar este bine tolerat. In studii clinice controlate cu durata de 12 luni cuprinzand 543 de pacienti tratati zilnic cu 5 mg Proscar, la 7 pacienti tratamentul a fost intrerupt datorita reactiilor adverse atribuabile Proscar. Reactiile adverse cel mai frecvent raportate au fost cele legate de functia sexuala, totusi din cei 7 pacienti mai sus mentionati numai unul a intrerupt tratamentul cu Proscar datorita acestui tip de manifestari. In aceste studii, urmatoarele reactii adverse considerate de investigatori ca fiind posibil, probabil sau sigur legate de medicament si care au aparut cu o frecventa de peste 1% si mai mare decat la placebo, au fost: impotenta (3,7% la Proscar, 1,1% la placebo), scaderea libidoului (3,3%, 1,6%) si scaderea volumului ejaculatului (2,8%, 0,9%). Profilul reactiilor adverse pentru aproximativ 1100 de pacienti tratati zilnic cu 5 mg Proscar timp de 24 de luni, 400 de pacienti tratati 36 de luni si 50 de pacienti tratati 48 de luni a fost similar cu cel observat in studiile pe 12 luni. Nu exista nici o dovada a cresterii numarului reactiilor adverse pe masura cresterii duratei tratamentului cu Proscar. Incidenta unor noi reactii adverse sexuale legate de medicament scade pe masura cresterii perioadei de administrare, iar la peste 60% din pacientii la care apar reactii adverse sexuale, acestea dispar fara intreruperea tratamentului. Urmatoarele efecte adverse suplimentare au fost raportate in perioada de post-marketing: dureri si crestere de volum la nivelul sanilor; reactii de hipersensibilitate incluzand tumefierea buzelor si eruptie cutanata. Rezultatele testelor de laborator: Cand se evalueaza determinarea de laborator a ASP, trebuie luat in considerare faptul ca nivelurile ASP sunt scazute la pacientii tratati cu Proscar (vezi Precautii). Nu s-a observat nici o alta diferenta intre parametrii standard de laborator ai pacientilor tratati cu placebo si respectiv Proscar.

Supradozare

Pacientii care au primit doze unice de Proscar de pana la 400 mg sau doze multiple de pana la 80 mg/zi timp de trei luni nu au prezentat reactii adverse. Nu se recomanda nici un tratament specific in cazul supradozarii cu Proscar.

Conditii de pastrare

A se pastra la temperaturi sub 30 grade Celsius si a se proteja de lumina. Tabletele de Proscar sfaramate sau rupte nu trebuie manipulate de femei atunci cand ele sunt sau pot prezenta potential de a fi gravide (vezi Contraindicatii: Sarcina si expunerea la finasterid - risc pentru fetii de sex masculin).


Indicatii

Prostaphlin-ul este indicat in infectii cauzate de bacterii grampozitive, cum ar fi: Diplococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes si Staphilococcus aureus, incluzand linii producatoare de penicilinaza: in infectii ale tractului respirator: pneumonie, bronsita, infectii ale urechii, ale nasului si gatului; in infectii ale pielii si ale tesutului moale: furuncule, ulceratii septice, abcese, rani infectate; osteomielite, infectii ale tractului genito-urinar, enterocolite bacteriene si stafilococice.

Avertizari si precautii

Infectiile cauzate de streptococul beta-hemolitic trebuie tratate cel putin 10 zile pentru a preveni dezvoltarea unei febre reumatice acute sau a unei glomerulonefrite acute. In rare ocazii, ca si in cazul altor peniciline, poate aparea o reactie alergica fata de medicament la pacientii hipersensibili. Poate aparea o alergie incrucisata intre penicilina si Prostaphlin. De aceea, inaintea administrarii medicamentului trebuie intrebat pacientul despre o alta reactie anterioara suferita fata de penicilina sau fata de alti agenti alergenici. Daca in timpul tratamentului cu oxacilina apar reactii alergice, administrarea medicamentului trebuie intrerupta, iar pacientul trebuie tratat cu agenti uzuali (antihistamine, amine presoare si/sau corticosteroizi). Trebuie evaluata cu atentie posibilitatea aparitiei unor reactii alergice la pacientii care au demonstrat o hipersensibilitate la penicilina, in vederea initierii sau intreruperii tratamentului. Utilizarea prelungita a penicilinei, ca si a altor antibiotice, poate duce la dezvoltarea microorganismelor nesusceptibile incluzand fungi, ceea ce necesita masuri terapeutice imediate. In timpul sarcinii, produsul trebuie luat numai sub directa indrumare medicala. Nu lasati medicamentul la indemana copiilor!

Reactii adverse

Reactiile adverse sunt rare si ele constau din eruptii pe piele, prurit, urticarie, eozinofilie, perturbari gastrointestinale (stari de greata, diaree), febra si uneori reactii anafilactice. In rare ocazii a fost observata o crestere moderata a transaminazei, dar semnificatia este necunoscuta. Un singur caz de disfunctionalitate a celulei ficatului a fost raportat, dar a fost atribuit unei reactii de hipersensibilitate. Reactii adverse, rar raportate, ce afecteaza sistemul limfo-hematopoietic sunt: anemia, trombocitopenia, purpura, eozinofilia, leucopenia si agranulocitoza. Aceste reactii sunt in general reversibile in cazul intreruperii tratamentului si sunt, de asemenea, considerate fenomene datorate hipersensibilitatii. Foarte rar raportate au fost ambliopatia, neuropatia, nefropatia. Au fost raportate, de asemenea, stomatitele si moniliazele orale si rectale.

Contraindicatii

Singura contraindicatie este atunci cand pacientii au avut serioase reactii adverse.

Dozaje

Pentru infectii usoare pana la moderate ale tractului respirator superior si pentru cele localizate pe piele sau tesuturi moi: adulti si copii cantarind peste 40 kg: 250 mg-500 mg la fiecare 4-6 ore; copii ce cantaresc sub 40 kg: 50 mg/kg/zi impartite in doze echivalente si administrate la fiecare 6 ore. Pentru infectii foarte grave, ca cele ale tractului respirator inferior sau infectii diseminate: adulti si copii cantarind peste 40 kg: 1 g sau mai mult (sub indrumare medicala) la fiecare 4-6 ore; copii cantarind sub 40 kg: 100 mg/kg/zi impartite in doze echivalente si administrate la fiecare 4-6 ore.

Ambalare

Continutul fiolei parenterale: 1 fiola 250 mg Prostaphlin + 1 fiola solvent; 1 fiola 500 mg Prostaphlin +1 fiola solvent; 1 fiola 1 g Prostaphlin + 1 fiola solvent.


Forma de prezentare

Flacon multidoza cu 10 ml. Valabilitate: Nu utilizati dupa data limita inscriptionata pe ambalaj.

Indicatii

Neutralizeaza instantaneu actiunea anticoagulanta a Heparinei standard si a Fraxiparinei.

Posologie, mod de administrare

1 ml neutralizeaza exact 1000 unitati de heparina standard, iar 0,6 ml (625 UAH) neutralizeaza aproximativ 0,1 ml (950 UI Axa) de Fraxiparine. Se va tine seama de heparinemia constatata numai pentru calculul dozei de sulfat de protamina ce urmeaza a fi injectata. Se administreaza i.v. lent.

Efecte adverse

Persistenta hemoragiei dupa administrarea de protamina, prin supradozarea protaminei. Au fost raportate cazuri de hipotensiune si de bradicardie consecutive utilizarii protaminei.

Precautii

Este recomandabil sa efectuati o determinare a timpului de protrombina, pentru a va asigura ca neutralizarea a fost suficienta; daca nu mai exista heparina in circulatie, acest timp trebuie sa fie normalizat.

Supradozare

Persistenta sindromului hemoragic.


Compozitie

Butelii continand protoxid de azot (N2O) lichefiat, sub presiune.

Forma de prezentare

: Butelii a 2,5 l, 10 l si 40 l.

Indicatii

Chirurgie (80% protoxid de azot + 20% oxigen): in anestezie generala. Obstetrica (50% protoxid de azot +50% aer sau oxigen): pentru analgezia nasterii. Alte indicatii (35% protoxid de azot in aer sau oxigen): bronhoscopie, interventii de mica chirurgie (debridarea plagilor, cauterizari, incizari de abcese, schimbarea pansamentelor), analgezie postoperatorie, in tratamentul tetanosului etc.

Mod de administrare

In chirurgie, in cadrul inductiei narcozei, protoxidul de azot se administreaza dupa o premedicatie adecvata (de exemplu, un barbituric cu o actiune de scurta durata), realizarea narcozei chirurgicale obtinandu-se cu un anestezic volatil (eter, tricloretilen sau halotan), eventual cu un analgezic narcotic. Pentru relaxare musculara se utilizeaza d-tubocurarina sau alte miorelaxante.

Reactii adverse

Printre incidentele protoxidului de azot se amintesc varsaturile, in special la copii. Accidentul cel mai frecvent intalnit in caz de nerespectarea (intentionata sau accidentala) a proportiei celor doua gaze in amestecul anestezic este hipoxia (anoxia) cerebrala, cu repercusiuni adesea grave. Dupa administrari prelungite ca, de exemplu, in tetanos, s-au semnalat fenomene de depresiune medulara pana la aplazie.

Actiune farmacoterapeutica

Protoxidul de azot este un anestezic general gazos, cu proprietati ce corespund aproape integral conditiilor unui anestezic ideal; fiziologic inert fata de toate tesuturile cu exceptia substantei cerebrale, difuzeaza rapid in organism si se elimina in scurt timp prin plaman, nu este iritant pentru caile respiratorii, are un miros agreabil (usor dulceag), nu este exploziv "per se" si in conditiile utilizarii in decurs de maximum 24 de ore in amestec cu o cantitate suficienta de oxigen (minimum 20%), la presiunea atmosferica, este, practic, lipsit de toxicitate. Principalul inconvenient al protoxidului de azot este capacitatea sa anestezica scazuta (aproximativ 15% din cea a eterului) in forma in care se utilizeaza de obicei in chirurgie: 80% protoxid de azot + 20% oxigen, la presiune normala. Inhalarea acestui amestec, fara premedicatie, provoaca, dupa o scurta perioada (1-2 minute) de agitatie motorie si euforie similara celei postalcoolice, un somn narcotic superficial, cu analgezie generala, fara relaxare musculara si cu pastrarea reflexelor. Anestezia chirurgicala se poate obtine numai prin cresterea presiunii amestecului gazos sau prin administrarea de protoxid azot nediluat, ambele procedee nefiind recomandabile, intrucat comporta pericolul anoxiei cerebrale, cu leziuni ireversibile, chiar dupa expuneri de scurta durata. In concentratii subanestezice (50%, 35%, 20%-in aer sau in oxigen), protoxidul de azot se poate utiliza pentru obtinerea analgeziei in obstetrica, in mica chirurgie, in cadrul unei explorari instrumentale etc.

Conditii de pastrare

: In butelii bine inchise, la adapost de lumina, caldura si umiditate.


Compozitie

1 tableta de Proviron contine 25 g mesterolon.

Forma de prezentare

Cutii cu 20 tablete a cate 25 mg. Cutii cu 50 tablete a cate 25 mg.

Actiune terapeutica

Pentru terapie androgena orala la pacienti de sex masculin.

Indicatii

Scaderea performantelor sexuale la varsta medie si avansata, dereglari de potenta, hipogonadism si infertilitate.

Efecte secundare

Daca, in cazuri izolate, se ajunge la erectii prea dese sau care tin prea mult, se va reduce doza sau se va intrerupe tratamentul pentru a evita efectele negative determinate de o erectie de durata. Datorita continutului in alchil-4-hidroxibenzoat (Parabenen) la pacientii cu predispozitie pot aparea reactii de hipersensibilizare. In cazul terapiei cu doze mari se poate ajunge ocazional la retentie de electroliti si apa precum si la edeme. Dezvoltarea unui carcinom de prostata existent poate fi accelerata.

Interactiune cu alte substante

Fenobarbitalul creste catabolismul hormonilor steroizi din ficat (posibila modificare a eficacitatii).

Mod de administrare

Daca nu s-a prescris altfel de catre medic, sunt valabile urmatoarele indicatii: dereglari psihovegetative si scaderi ale performantelor legate de activitatea sexuala la barbatii de varsta mijlocie si avansata. Inceputul tratamentului: zilnic circa 75 mg, pana la observarea unei imbunatatiri. Continuarea tratamentului: 25-50 mg zilnic timp de mai multe luni. Modul si durata administrarii: Tabletele se vor lua cu lichide. Atunci cand se impune, terapia poate fi de lunga durata, caz in care se va administra doza de Proviron-25 recomandata mai sus. Indicatii speciale: Pe parcursul tratamentului se recomanda investigatii rectale regulate ale prostatei. Utilizarea de steroizi androgeni anabolizanti la persoane sanatoase pentru dezvoltarea musculaturii si cresterea performantelor sportive nu are indicatii medicale. Pacientii cu anumite tablouri clinice ale bolii vor fi supravegheati cu atentie intrucat poate aparea o eventuala ingreunare a circulatiei la nivelul cordului datorata retentiei de lichide. In cazuri izolate s-au observat dupa utilizarea de hormoni - carora le apartine si subtanta activa continuta de Proviron-25 - modificari benigne, mai rar maligne la nivelul ficatului, care au determinat sangerari in cavitatea abdominala care ar putea pune in primejdie viata. De aceea, trebuie informat medicul daca apar indispozitii neobisnuie la nivelul etajului abdominal superior care nu trec repede de la sine, deoarece in acest caz se impune intreruperea administrarii preparatului respectiv.


Compozitie

Fluoxetina clorhidrat este un antidepresiv cu administrare orala; din punct de vedere chimic nu este inrudit cu agentii antidepresivi triciclici, tetraciclici sau cu alte antidepresive. Are formula empirica C17H18F3NOHCl. Are o greutate moleculara 345,79. Fluoxetina clorhidrat este o substanta solida cristalina, de culoare alb pana la alb-galbui, cu o solubilitate in apa de 14 mg/ml. Capsulele contin pe langa substanta activa urmatoarele componente: F D si C Blue No.1, gelatina, oxid de fier, silicon, amidon, bioxid de titan si alti ingredienti inactivi.

Forma de prezentare

Prozac 20 mg: capsule continand fluoxetina clorhidrat echivalent cu 20 mg (64,7 micromol) de fluoxetina.

Indicatii terapeutice

Depresie: Prozac este indicat in tratamentul depresiei. Eficacitatea Prozac-ului a fost stabilita prin studii clinice cu durata de 5-6 saptamani, cu pacienti depresivi nespitalizati (in varsta de peste 18 ani), al caror diagnostic corespunde indeaproape cu categoria DSM-IV de tulburari depresive majore (MDD: Major Depressive Disorder). Un episod depresiv major presupune o stare depresiva pronuntata si relativ persistenta sau o dispozitie disforica, afectand de obicei activitatea zilnica (aproape zilnic, pe o perioada de cel putin 2 saptamani); trebuie sa includa cel putin patru dintre urmatoarele opt simptome: modificari ale apetitului, tulburari de somn, agitatie sau incetinire psihomotorie, pierderea interesului pentru activitatile obisnuite, reducerea dinamicii sexuale, oboseala accentuata, sentimente de vinovatie si inutilitate, gandire incetinita sau dificultati de concentrare si tentativa de suicid sau ideatizarea suicidului. Medicul care alege fluoxetina in tratamentul pe periode lungi trebuie sa reevalueze periodic utilitatea medicamentului la fiecare pacient in parte.

Posologie si mod de administrare

Doza zilnica maxima nu trebuie sa depaseasca 80 mg. Copii: Nu a fost inca stabilita siguranta si eficacitatea utilizarii fluoxetinei la copii; nu se recomanda utilizarea de fluoxetina in acest caz. Persoane in varsta: Se recomanda o doza de 20 mg/zi. Insuficienta renala si insuficienta hepatica: In aceste cazuri ar trebui utilizate doze fie mai mici, fie mai rare.

Contraindicatii

Hipersensibilitatea la fluoxetina. Prozac nu trebuie administrat in combinatie cu un inhibitor al monoaminoxidazei (IMAO) si nici in intervalul de 14 zile de la intreruperea tratamentului cu un IMAO. (Trebuie sa existe o pauza de cel putin 5 saptamani de la incetarea tratamentului cu fluoxetina si initierea celui cu un IMAO.)

Precautii speciale

Reactii sistemice serioase, posibil legate de vasculita, s-au dezvoltat la pacientii care prezentau eruptii eritematoase in urma tratamentului cu fluoxetina. Desi foarte rar, s-au raportat si cazuri mortale in urma acestor reactii. Daca apar manifestari de genul eruptiilor sau altor posibile fenomene alergice in timpul tratamentului cu fluoxetina, pentru care nici o alta etiologie nu poate fi identificata, tratamentul cu fluoxetina trebuie oprit.

Precautii

Pentru ca posibilitatea unei tentative de suicid este inerenta in depresie si poate persista pana la aparitia unei remisiuni semnificative, pacientii trebuie monitorizati indeaproape in tot cursul tratamentului initial. Activarea maniei/hipomaniei a aparut la un mic numar de pacienti tratati cu fluoxetina.

Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiuni

Trebuie multa grija daca este necesara utilizarea concomitenta a fluoxetinei si altor medicamente active pe SNC, inclusiv litiul. Pot sa apara nivele scazute sau crescute de litiu daca acesta este administrat impreuna cu fluoxetina. Pacientii care primesc doze stabile (de intretinere) de fenitoina au prezentat concentratii plasmatice crescute ale acesteia si fenomene clinice de intoxicare cu fenitoina dupa initierea administrarii concomitente de fluoxetina. Dupa initierea administrarii de fluoxetina concomitent cu antidepresive ciclice, nivelul plasmatic al acestora a crescut de peste doua ori comparativ cu nivelul precedand introducerea fluoxetinei. Utilizarea concomitenta de fluoxetina si de alte medicamente metabolizate de sistemul P450IID6 poate rezulta in micsorarea dozelor unuia sau altuia dintre cele doua medicamente. La pacientii cu diabet, hipoglicemia a aparut in timpul terapiei cu fluoxetina, iar hiperglicemia a aparut dupa incetarea tratamentului. In acest caz se ajusteaza fie doza de insulina, fie aceea a hipoglicemiantelor orale (vezi si "ContraindicatIi").

Sarcina si alaptare

Nu s-a stabilit siguranta utilizarii acestui medicament in timpul sarcinii la femeie. Evaluarea studiilor experimentale pe animale nu indica nici un efect nociv, fie el direct sau indirect, in ceea ce priveste dezvoltarea embrionului sau a fatului, a cursului gestatiei si dezvoltarea peri- si postnatale. Fluoxetina ar trebui folosita in timpul sarcinii numai daca este absoluta nevoie. Fluoxetina este excretata in laptele uman, deci trebuie administrata cu multa grija in cazul femeilor care alapteaza.

Efecte asupra abilitatii de a conduce masina si de a utiliza alte masini

Fluoxetina poate produce efecte adverse minore sau majore. Pacientii care se afla in tratament cu fluoxetina trebuie sfatuiti sa fie extrem de atenti in ceea ce priveste condusul automobilului, precum si manuirea altor masini, cel putin pana cand sunt siguri ca fluoxetina nu le afecteaza aceste abilitati.

Reactii adverse

Cele mai frecvent observate reactii asociate cu fluoxetina includ anxietatea, nervozitatea, insomnia, astenia, somnolenta, tremorul, transpiratia, anorexia, greata, diareea si ameteala. Mai putin frecvent se intalnesc reactii ca: dureri de cap, gura uscata, dispepsie si varsaturi. Alte reactii serioase rar intalnite, dar grave, sunt: sincopa, aritmiile cardiace, teste functionale hepatice anormale, hipo- si hipertiroidismul, cresterea timpului de sangerare, sindromul cerebral acut si convulsiile. Vezi "Precautii speciale ".

Supradozare

Semne si simptome: Greata si varsaturile sunt accentuate in cazul supradozei de fluoxetina. De la introducerea sa in clinica, rapoartele de cazuri letale prin supradozare de fluoxetina au fost extrem de rare. Tratament: Terapia simptomatica si de intretinere este recomandata. In tratarea supradozei de fluoxetina administrarea de carbune medicinal activ impreuna cu sorbitol este la fel sau chiar mai eficace decat producerea varsaturilor sau spalatura gastrica. Convulsiile induse de fluoxetina, daca nu se remit spontan, pot sa raspunda la administrarea de diazepam.

Proprietati farmacodinamice

Fluoxetina este un inhibitor selectiv al recaptarii de serotonina. Se presupune ca actiunea antidepresiva a fluoxetinei este legata de inhibitia recaptarii neuronale de serotonina la nivelul SNC.

Proprietati farmacocinetice

Dupa administrarea dozelor orale unice, concentratiile plasmatice de varf ale fluoxetinei apar dupa 6-8 ore. Alimentele nu par sa afecteze biodisponibilitatea sistemica a fluoxetinei. Fluoxetina este in mare parte metabolizata in ficat pana la norfluoxetina si alti metaboliti. Calea principala de eliminare este prin metabolismul hepatic, sub forma de metaboliti inactivi, excretati apoi de rinichi. Fluoxetina este larg distribuita in tot organismul si se leaga in mare parte de proteinele plasmatice. Timpul de injumatatire al eliminarii fluoxetinei este de 4-6 zile, iar al metabolitilor sai activi de 4-16 zile (ambele durate pot fi prelungite la pacientii cu deficiente ale sistemului P450IID6). Acest lucru poate duce la acumularea semnificativa a compusilor activi in cazul administrarii cronice. Concentratii plasmatice stabile sunt atinse numai dupa saptamani de tratament. Insuficienta hepatica poate afecta eliminarea fluoxetinei. Acumularea de fluoxetina sau a metabolitilor sai poate sa apara in cazul pacientilor cu insuficienta renala grava.

Date preclinice de siguranta

Nu exista dovezi in legatura cu carcinogenitatea, mutagenitatea sau efecte nocive asupra fertilitatii ale fluoxetinei.

Conditii de pastrare

A se pastra la temperatura camerei (15 - 30 grade Celsius), in cutii bine inchise. A se feri de lumina.


Comentarii - Ati folosit acest medicament?

Medici Familie

Stomatologul

Medic Bun

Cabinet Psihologie

Radiologie Dentara Toate informatiile din acest site sunt publicate in scop informativ,nu trebuie sa folositi aceste informatii in scopul diagnosticarii sau tratarii oricarei probleme de sanatate.

Forme farmaceutice

Comprimate ,capsule, siropuri, drajeuri,solutii, unguente, geluri, spray, ovule, supozitoare.

Medicament

Medicamentul este un preparat destinat sau utilizat pentru diagnosticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecare unei suferințe.

Prim Ajutor

Pe acest site veti gasi informati utile despre medicamente,indicatii, contraindicatii, mod de administrare.
Agentie Servicii Funerare Centru Inchirieri Non Stop Deschis Agentie Pompe Funebre